Abstract
Articolul prezintă un studiul al rezistenţei la flambaj lateral pentru grinzile curbe utilizate la poduri.
Rezistenţa la flambaj lateral va fi evaluată printr-o analiză geometric şi fizic neliniară utilizând programul de calcul Lusas®, fară a considera imperfecţiunile de execuţie. Pentru a da veridicitate rezultatelor analitice, studiul numeric se va realiza pe unul din modelele fizice prezentate în lucrarea [1] care pune la dispoziţie valori ale încercărilor experimentale.
Geometria modelului fizic din lucrarea [1] se bazează pe o analiză dimensională a grinzilor curbe „I” utilizate în mod frecvent la poduri. Modelul fizic este alcătuit din două grinzi I curbe, dublu simetrice, prevăzute cu antretoaze şi contravântuiri la nivelul tălpilor. De antretoazele de capăt sunt sudate pe direcţia axei curbe două console scurte de lungime e .
Schema statică a structurii este grinda simplu rezemată cu console, ale cărei aparate de reazem sunt dispuse pe direcţia coardei. Consolele scurte vor fi încărcate cu prese hidraulice la o forţă P care are ca efect în grinda principală un moment încovoietor uniform având valoarea P *e şi forţă tăietoare zero.
Pentru analiza neliniară s-a folosit formularea Total Lagrange, împreună cu utilizarea metodei lungimii arcului modificat formulată de Crisfield. De asemenea s-a considerat comportarea neliniară a materialului.
Evaluarea rezistenţei la flambaj lateral constă în determinarea momentului încovoietor critic pentru care grinda îşi pierde stabilitatea. Comparaţia rezultatelor numerice cu cele experimentale preluate, confirmă posibilitatea evaluării numerice a rezistenţei la flambaj lateral pentru grinzile curbe.